Quand notre monde est devenu chrétien
Autorzy
Więcej o książce
Când lumea noastră a devenit creştină(312-394) este cartea de bună credinţă a unui necredincios care caută să înţeleagă cum creştinismul, această capodoperă de creaţie religioasă, a putut, între 300 şi 400, să se impună întregului Occident. În felul său inimitabil, erudit şi impertinent, Paul Veyne reţine trei motive:• Un împărat roman, Constantin, stăpân pe acest Occident, convertit sincer la creştinism, vrea să creştineze lumea pentru a o salva.• S-a convertit deoarece acestui mare împărat îi trebuia o mare religie. Or, în faţa zeilor păgâni, creştinismul, deşi sectă foarte minoritară, era religia de avangardă care nu se asemăna cu nimic cunoscut.• Constantin s-a mărginit la a-i ajuta pe creştini să-şi aşeze Biserica, această reţea de episcopi ţesută pe imensul imperiu roman. Încet, docil, masele păgâne şi-au făcut un creştinism al lor, fără ca încreştinarea a o sută de milioane de persoane să facă un singur martir.În trecere, Paul Veyne aminteşte şi alte întrebări: De unde vine monoteismul? Trebuie vorbit în acest caz de ideologie? Religia are rădăcini psihologice? Avem noi origini creştine?
Zakup książki
Quand notre monde est devenu chrétien, Paul Veyne
- Język
- Rok wydania
- 2007
- Oprawa
- (miękka),
- Stan książki
- Uszkodzony
- Cena
- 26,89 zł
Metody płatności
Nikt jeszcze nie ocenił.
- Tytuł
- Quand notre monde est devenu chrétien
- Język
- francuski
- Autorzy
- Paul Veyne
- Wydawca
- Albin Michel
- Rok wydania
- 2007
- Oprawa
- miękka
- Liczba stron
- 322
- ISBN10
- 2226176098
- ISBN13
- 9782226176097
- Seria
- Kategorie
- Opis
- Când lumea noastră a devenit creştină(312-394) este cartea de bună credinţă a unui necredincios care caută să înţeleagă cum creştinismul, această capodoperă de creaţie religioasă, a putut, între 300 şi 400, să se impună întregului Occident. În felul său inimitabil, erudit şi impertinent, Paul Veyne reţine trei motive:• Un împărat roman, Constantin, stăpân pe acest Occident, convertit sincer la creştinism, vrea să creştineze lumea pentru a o salva.• S-a convertit deoarece acestui mare împărat îi trebuia o mare religie. Or, în faţa zeilor păgâni, creştinismul, deşi sectă foarte minoritară, era religia de avangardă care nu se asemăna cu nimic cunoscut.• Constantin s-a mărginit la a-i ajuta pe creştini să-şi aşeze Biserica, această reţea de episcopi ţesută pe imensul imperiu roman. Încet, docil, masele păgâne şi-au făcut un creştinism al lor, fără ca încreştinarea a o sută de milioane de persoane să facă un singur martir.În trecere, Paul Veyne aminteşte şi alte întrebări: De unde vine monoteismul? Trebuie vorbit în acest caz de ideologie? Religia are rădăcini psihologice? Avem noi origini creştine?



