Parametry
- 267 stron
- 10 godzin czytania
Więcej o książce
Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.
Zakup książki
Carte de identități, Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Język
- Rok wydania
- 2014
- Oprawa
- (miękka),
- Stan książki
- Dobry
- Cena
- 17,70 zł
Metody płatności
Nikt jeszcze nie ocenił.
- Tytuł
- Carte de identități
- Język
- rumuński
- Autorzy
- Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Wydawca
- Cartea Românească
- Rok wydania
- 2014
- Oprawa
- miękka
- Liczba stron
- 267
- ISBN10
- 9732329238
- ISBN13
- 9789732329238
- Seria
- Kategorie
- Opis
- Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.


